Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, în scopul sensibilizării populației României în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură campaniei de marcare a acestei zile, prin activități derulate la nivel naţional și măsuri specifice menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive determinate de fumat în general.
Astfel, ANA, prin Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, va desfășura o campanie de informare, sensibilizare şi conştientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, 2021 fiind anul în care mesajul campaniei constă în angajamentul de renunțare la fumat.
Tema campaniei naţionale este în concordanţă cu cea propusă anul acesta de Organizația Mondială a Sănătății pentru marcarea Zilei Mondiale Fără Tutun, având ca motto De azi, mă las de fumat! şi ca temă Beneficiile renunțării la fumat.
Fumatul este responsabil pentru 8 milioane de decese anual. Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunțarea la fumat.
Din 2019 până în prezent și în strânsă legătură cu pandemia COVID-19, milioane de fumători au conștientizat importanța sănătății și riscurile la care se expun prin consumul de tutun.
Beneficiile renunțării la fumat:
în 20 de minute din momentul în care se renunță la fumat, scade tensiunea arterială și ritmul bătăilor inimii;
în 12 ore, scade nivelul monoxidului de carbon;
de la 2 la 12 săptămâni, se îmbunătățește circulația arterială și crește capacitatea pulmonară;
de la 1 la 9 luni, se îmbunătățește capacitatea respiratorie și tusea tabagică se diminuează;
într-un an, riscul de boală coronariană se reduce la jumătate;
între 5 și 15 ani de la renunțarea la fumat, riscul de infarct este egal cu al unui nefumător;
în 10 ani, scade riscul de cancer pulmonar, esofagian etc;
în 15 ani, riscul de boală coronariană este identic cu al unui nefumător;
crește speranța de viață odată cu renunțarea la fumat;
persoanele care au suferit un infarct reduc cu 50% șansele de a mai avea încă unul dacă renunță la fumat;
renunțarea la fumat crește fertilitatea și reduce riscul nașterii premature.
La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un procent de 58,3% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8% dintre aceştia declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile.
Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul experimental de tutun: 67,2% prevalenţa consumului în rândul populaţiei masculine, faţă de 49,4% în rândul celei feminine şi o asociere pozitivă de intensitate slabă (φ(phi) = 0,181; p< 0,001).
Segmentul cuprins între 25 şi 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de prevalenţă: 61,2% pentru consumul de-a lungul vieţii, 46,8% pentru consumul recent şi 46% pentru consumul actual. Valorile foarte apropiate ale prevalenţei consumului din ultimul an, respectiv în ultima lună (46,8%, faţă de 46%) indică menţinerea într-o proporţie mare a comportamentului de consum a celor care au declarat consum de tutun în ultimul an.
Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 6 ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%).
Indiferent de perioada de timp considerată pentru analiza prevalențelor, în mediul urban se înregistrează valori mai mari, comparativ cu cele observate pentru populația din mediul rural (consumul experimental de tutun: 61,3%, faţă 52,6%; consumul de tutun în ultimul an: 44,2%, faţă 36,3%; consumul de tutun în ultima lună: 43,3%, faţă 35,9%).
În funcţie de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din Bucureşti-Ilfov (53,6%), urmate de respondenţii care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3%), zona de Nord-Vest (41%) şi în zona de Vest a țării (40,1%), în timp ce, cele mai mici procente s-au observat pentru populația din regiunea de Sud (26,2%).
Pentru a proba necesitatea unei intervenţii, cei care au fumat cel puţin o dată în viaţă au fost întrebaţi dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat şi despre consecinţele acestuia. Datele arată că 87,6% dintre aceştia au menţionat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această întrebare, în funcţie de mediul de rezidenţă al subiecţilor, arată o pondere mai mică pentru respondenţii din zona rurală (8,9% faţă 13,9%) de a solicita unui cadru medical informaţii referitoare la fumat și consecinţele asociate acestui comportament.
Atitudinea faţă de fumat şi percepţia asupra consecinţelor acestuia au fost măsurate prin exprimarea dezacordului, acordului total sau parţial faţă de cinci afirmaţii. În timp ce, 44,8% dintre participanții la studiu în acord total cu afirmaţia potrivit căreia voința este principalul factor care influențează renunțarea la fumat, doar 18,5% sunt total de acord cu aplicarea măsurilor coercitive (interdicția fumatului).
Pentru a evalua riscurile pe care le implică fumatul, fiecare respondent a fost întrebat în ce măsură crede că proximitatea faţă de o persoană care fumează prezintă vreun risc pentru sănătate. În majoritate (72,3%), respondenţii au fost de acord cu afirmația conform căreia fumatul dăunează sănătăţii celor din jur. La nivel individual, peste o treime (35%) consideră că fumatul a mai puţin de 10 ţigări pe zi nu reprezintă un risc pentru sănătate.
În absenţa datelor de la 5 ţări (Danemarca, Luxemburg, Polonia, Slovenia şi Suedia), la nivelul Uniunii Europene, prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii variază de la 80,5% (Franţa), la 45,1% (Malta). Cu o prevalenţă de 58,3%, România ocupă locul al 9 lea în clasamentul european.